|
Ed ecco la "Strenna" dell'anno successivo, opera di altro autore, anche se, al solito, è anonima. La preoccupazione per la Guerra d'Africa e l'applicazione delle sanzioni è presente, né manca il riferimento alle personalità dell'epoca.
Strenna natalizia
Lu Bomminiellu de lu Paravisu Vi vo' portari 'nu buonu rigadu; ugned'annu 'na strenna V'haju prumisu, allegra cori, si chiama Natalu. Vi vo 'portati grazii a milli a milli, ppe' quanti fili d'oru 'i sua capilli.
Santu Bomminu mia, buonu venutu, Tu chi d"a schiavitù m'ha' libbaratu, pregannu, nua circanu lu tua ajutu chi l'Abissinia sia civilizzata; chi l'Italia portassi la vittoria ppe' grannizza de Patria e la tua gloria.
Benadici a Badoglia, 'u Generalu, a De Bonu ch'ha passatu Macallè, benadici 'u Surdatu e l'Ufficialu, lu nosttu Duciu ccu' l'amatu Re. Benadici l'Italia e li sua figli, manna la paci a tutti li famigli.
Dùnacci forza, Bomminiellu Santu, de supportari 'i tristi sanzioni, Tu ch"e 'ncielu e de 'nterra si' regnantu, dùnacci forza e rassegnazioni. Stilla, ch'allumasti li Re Maggi manna all'Italia li tua santi raggi
Lu Bomminiellu li pozza guardari tutti 'i Vuostri figli cumbattenti, chissu è l'aguriu chi veni a portari "Zuccariellu" alli viecchi sua crienti: ppe' lu Natalu de lu Trentasia fussi l'Italia in paci ed allegria.
Ficiru festa tutti 'i piscicani, de quannu han 'appricatu 'i sanzioni: aumentu oji, aumentu dumani, de v'affamari avianu 'ntenzioni; si "Zuccarìellu" nun avia attagnàtu, chisà 'u petròniu duv'era arrivatu,
'u Cafeju e lu Zuccaru sparutu, nu' nni potianu aviri li malati; "Zuccarìellu" 'u paisu ha mantenutu, currianu 'i genti tutti spamentati. Pensa lu piscicanu ad arricchiri e d'amuru de Patria 'u' vo' sapiri.
Criditimi: chist'annu ho priparatu riccu Prisebbiu de cosi gustusi; chini ci trasi ci resta 'ncantatu, trovati cosi assai meravigliusi, lu dicu forti no' ppe' m'avantari, ma chi ci trasi a forza é de cumprari.
Ppe' Vua, buoni crienti, haju penzatu a ritirati in finu "Grispiellu", forsi lo Bomminielli m'ha speratu ch''e succedari avia chissu ribiellu, ma ppe' dispiettu de li sanzioni, vi fazzu priezzi 'e cumbinazioni. Sulu lu magazzinu 'e "Zuccarìellu" po' sfamari ppe' 'n annu 'ssu paisu, de Cafeju, de Zuccaru e Grispiellu, de pasta longa, de farina e risu, de provuluni e casu pecurinu, finu liquoru e 'mbuttigliatu vinu.
De panetto' 'mbottiti e de turruni tiegnu li miegli Ditti accaparrati, ugned'annu nni vinnu a miliuni, li tiegnu a crema, a melu 'nzuccarati. Sunu frischi, 'e Calabria, sapuriti, su' d"a Ditta RENZELLI, e lu sapiti.
Tiegnu puru 'u turrunu 'e Beneventu, cumu puru 'u turrunu de Bagnara: ppe' lu gustari ci vo' buonu dentu, ci curri puru 'a mienudìcchia amara. Lu miegliu cumprumentu, ppe' Natalu 'nu paccu de turrunu de rigalu.
St'annu nn'haju cedutu a Bisignanu, nni mannai alli Luzzi e all'Arbanisu: lu turrunu lu mangianu ppe' panu, ppe' lu turrunu nun esisti crisa. Si fanu cchiù cunzumì de turruni, ch"e vrùocculi, baccalà e maccarrunt.
Chini spenni cchiù assai ppe' Natalu, la strenna ci la mannu alla famiglia: 'n artisticu calendariu de rigalu, d'Anisetta "Meletti" 'na buttiglia. Arrivederci all'annu Trentasia, Buonu Natalu, Bon'Annu e Bifania.
Acri, Natale del 1935-XIV
|