Si cci pìansu, ohi ma’, quando trunàva
Nta vìarnu sempri mi spagnàva.
E ìu ‘nt’ o letticìallu ti sintìa:
“ Chisà u quatrarìallu?” e tu vinìa.
E mi sintìa putènti
e trona e lampi
‘unn éranu cchjù nenti;
‘mbrazza mi pigghjàva,
ccu ttia allu lìattu ‘randi mi purtàva.
Ccu ttia, chi allu cori mi stringìa,
pinzzàva:” Mamma mia, ca cchjù di ‘na rosa
si’ addurùsa!”
Mamma amurùsa! |
|