Calabria On Line
Login password
Registrati Adesso | Recupera Password
Calabria cultura Calabria Ricerche Calabria speciali Calabria turismo
La Calabria|Arte e Cultura|Tradizione e Folclore|Università|Scuola|
 Utenti online: 17
Seguici su Twitter Seguici su Facebook Iscriviti ai nostri Feed
COL
La Calabria - Tutto e Tutta
Catanzaro
Cosenza
Crotone
Reggio Calabria
Vibo Valentia
Arte e Cultura in Calabria
Tradizione e Folclore in Calabria
COLmunity
Galleria Fotografica della Calabria
Forum di Calabria
Finestre sul Mondo dei Calabresi
Guestbook
Annunci in Calabria
Crea in COL
COLlaboriamo
SENTIERI
I Sentieri di COL
Diventa Editore
Condizioni
F.A.Q.
I nostri Ospiti
SPECIALE COL
Rubriche
Borghi di Calabria
Mali di Calabria
Risorse di Calabria
Città dei ragazzi
Articoli
COLTour
Incoming Calabria
Virtual Tour
Da Visitare in Calabria
Viaggi in Calabria
Alberghi e Ristoranti Calabresi
Prodotti Tipici Turismo Enogastronomico
Escursioni in Calabria
Itinerari in Calabria
I Paesaggi di Calabria

Home Page | Sei in COL | Arte e Cultura

Poesie Calabresi - Vincenzo Ammirà
Vincenzo Ammirà
La Ceceide
 

'U TESTAMENTU 'I CECIA
Quandu vitti ca perdi territoriu
ca chiju jornu no' pigghia domani,
e si ntisi sonari lu mortoriu
Cecia si fici l'atti cristiani;
pe' nommu azzippa l'anima e lu coriu
vozzi dassari tutti cosi sani.
«Ah! Chiamatimi», dissi, «lu notaru
mo cu carta, cu pinna e calamaru».

Lu notaru già vinni, ca Lorenza
àbboluni juntau pemmu lu chiama;
e sta' di la malata a la prisenza
e nci domanda, ija rispundi e sgrama.
Lu galantomu, cu tanta pacienza,
staci pe' fari quantu voli ed ama; e doppu tuttu quantu chi iju scrissi
si misi pemmu leji e accussì dissi:

lejìu l'annu, lu jornu e cu' regnava,
tituli, misi, ura e cirimoni,
eccetera, lejiendu seguitava:
«Avanti a nui, notaru e testimoni,
Cecia la Tropijana», e la mustrava,
«si costituì, vecchia d'anni boni,
arroffijana e buttana a meravigghia,
cchiù di Capeci e assai cchiù di Rivigghia.

Ija volendu prima pemmu dici
addeu l'urtima vota a chista terra,
ed assistuta di li bravi amici
Crigna, Lorenza, Zarafina e Serra,
sana di menti, quantu 'n vita fici
ed accucchiau cu la buttana guerra,
si risorviu mu dassa e mu disponi
a chiji chi cridiu fidili e boni.

Jèu, Cecia, vògghiu pemmu annullu e cassu
Cu chistu ogni autru scrittu e mu si mbota.
Li pili di li cunnu nci li dassu
A cu' mi lu ntrumbau la prima vota;
e la natica mia, chi fici chiassu,
ch'era di carru quantu 'na gran rota,
a cu' mi lu carcau 'ntra lu gruppillu.
O Cecia, Cecia benedicincillu!

'Sti minni, chi mo sugnu allapparati,
e chi ficiaru a lu Signuri
quand'eranu pompusi e spompinati,
nci li dassu a lu capu futtituri;
'sta fissa, chi rejiu tanti cazzati,
chi si lu cuntassi jèu farria terruri,
guarda, notaru, ancora non è mala,
la dassu a la buttana chi m'agguala.

E li smeragghi mei cu la patenti,
pe' li tanti campagni e campagnuni
chi fici 'ntra lu mundu cu la genti,
pe' timpi, pe' muntagni e pe' vajuni,
chi 'ntra 'nu misi, mu li portu a nenti,
ndi fici cchiù di mezzu miliuni,
a Lorenza li dassu, vi'!... nommu sgagghi,
mu si li mpendi ammenzu a li ngunagghi.

E chija poi di l'ordini francisi
La dassu a Mariangiala Portara;
e a Chiumba pemmu passa a l'autru misi
e l'autru appressu a la Telefricara:
e accussì a tutti ccà di lu paìsi
nu misi l'unu comu cosa cara;
e Felicia capeci a l'urtimata
mu l'havi e mu la teni pe' bijata.

L'arti mia nci la dassu a Zarafina
e li belli palori e li maneri;
lu lettu, chi di sira e di matina
facia pe' lu travagghiu lu 'ncenzeri;
lu lavamani e la tuvagghia fina,
chi pulizzava jèu li candileri;
li fasci, la ziringhi e li spilazzi,
l'arti mu arrizza e mu addirizza cazzi.



E lu ritrattu meu vògghiu mu staci
mpisu rimpettu di lu futtisteriu,
ca quandu ncunu pemmu chiava vaci
havi, guardandu jà, cchiù desideriu;
e si voli la manipula mu faci
si sciala e duna a mia lu rifrigeriu;
accussì no' si poti 'mprecisari
e no' caccia di gurza li dinari.

Di scumunica dassu sutta pena
jèu pe' finca lu settimu magghiolu,
a cu' po' mu si futti e mu si mprena
e no' voli mu prova lu pisciolu:
futtiti tutti finca chi nc'è lena,
la cotrara mu prega lu figghiolu
e cu' no pemmu jé scumunicatu:
lu futtari pardeu non è peccatu.

Dassu li megghiu accunti a lu Pojeta,
chi cu li verzi soi m'havi onoratu;
la porta randi e la porta segreta
a titulu nci dassu preligatu;
e pemmu azzippa senza mu nc'è meta,
a piaciri, duv'è cchiù 'ncrinatu;
e cu ccu' voli e quantu vo' mu mina:
di sira mu s'abbutta e di matina.

Li timpi, la Parrera e la funtana
Dassu a cu' voli m'abbuzza o mina 'n chinu;
la grutta, ch'è chiamata la Marrana,
pe' figghioli sutta a lu mulinu;
a ncunu abati, c'havi la buttana,
di Talamu nci dassu lu gurvinu,
e l'autri lochi tutti riserbati
pe' li perzuni nobili e magnati.

Assorvu a chiji chi mi currivaru,
o dicu megghiu, ficiaru lu perri,
doppu chi bona bona mi chiavaru,
chi jèu di la testa mi tirai li cerri
gridandu: mamma cara, m'ammazaru!
Vidi ca si ndi vannu, oi no' l'afferri?...
Pigghianci li dinari!... a tutti quanti
Vi benedicu, chimmu siti santi.

E si di chisti ncunu religiusu
Voli, pe' scarricari la cuscenza
di quantu l'azzippau 'ntra 'stu pertusu,
e no' pe' volontà, ma pe' no' potenza,
o d'ogni autru serviziu pilusu,
chi jèu 'n palora sua fici cridenza,
paga dunatincilla a lu notaru,
ca Peppi Giustu non è tantu caru.

Vògghiu levata, quandu veni l'ura,
cu pompa randi e comu si cumbeni,
ca su' cchiù megghiu di la megghiu gnura,
chi nobili e autera ija si teni;
castellana facitimi e pittura,
ogni abati chi celebra mu veni,
musica, orazioni in quantitati,
foresteri di l'arti cumbinati.

E pe' testamentali esecuturi
Jèu dassu a Don Santoru Ramondinu,
chi jesti n'omu assai smanicaturi,
lu raghi duvi voi pe' pani e vinu;
e pe' nu misi e cchiù vintiquattr'uri,
mu suffrutta e mu ha tuttu in soi dominu;
e doppu chi lu termini è spiratu
pemmu lu sparti a cu' l'haju dassatu.

La vuluntati mia chist'è precisa,
pecchì no' vògghiu fari d'autru modu;
ogni perzuna pemmu resta ntisa
e tuttu chistu pemmu staci sodu».
«Curcatimi: ...ah, ca moru... la cammisa
cacciatimi!... Dunatimi... lu brodu!...».
e chiusu l'occhi e a nuju cchiù guardau.
E Peppi, fattu, lettu seguitau.




Storia delle Province
Personaggi
Teatro
Musei
Musica Popolare
Musica
Cinema
Pittura
Poesie Calabresi
Fotografia
Letteratura
Tra Miti e Leggende
Patrimonio d'arte della Calabria

News
Calabria

30/07/2010
sport disabiliSPORT DISABILI - Miniolimpiade integrata "Il Sapore Della Libertà"
30/07/2010
spesaGuida del consumatore promossa dall'assessorato Attività produttive
30/07/2010
tremontiTremonti annuncia controllli della Guardia di Finanza sulla Sanità
30/07/2010
bronziI Bronzi restano in Calabria: Scopelliti boccia la proposta di Mario Resca
30/07/2010
antonio albaneseFinite le riprese a Scilla per Cetto La Qualunque di Antonio Albanese
30/07/2010
rissaRissa tra ragazzi in tragedia: un sedicenne è morto e altri due in gravi condizioni
 
© 1997-2010 CalabriaOnline By Internet & Idee S.r.l P.Iva: 02196690784