Cu’ jìva ‘u zzappa..
di Domenico Caruso
Dicìa l’anticu ca cu’ jìva ‘u zzappa
sortantu l’acqua ‘mbìvari potìa:
lu vinu lu ciurlava lu bagordu
ch’era patruni di la massarìa.
Cu’ la matina parti mu fatiga
non trova tempu mu si raspa ‘a testa,
cu’ ‘nveci ‘rrobba e faci ‘u malandrinu
tuttu lu jornu poti fari festa.
‘Ndi vitti cotti jeu e ‘ndi vitti crudi
‘nda corant’anni chiusu ‘nta ‘na scola:
volaru tanti ciucci finu ‘e stidi,
finiru tanti polli ‘n cassarola.
L’onestu campa a stentu la famìgghja,
lu furbu s’arricchisci e si ‘nd’arridi,
quandu si curca ‘o primu s’addormenta
pensandu a Ddeu ch’’i supra tuttu vidi.
Li tìtuli e li posti a cu’ non vali
cu’ l’ògghju e la pilorma vitti dari,
tanti capaci ‘nd’èpparu e dassari
li studi pe’ mancanza di danari.
‘A leggi pe’ ‘ntrallazzi fu ‘na pàcchia:
li boni comu cira si squagghjaru,
li mali da vampiri spudorati
lu sangu ‘nda li vini ‘ndi sucaru.
Ma finarmenti ‘i carti si scopriru
e li falacchi ‘n facci si minaru,
armenu doppu tantu canuscimu
chidi fetenti chi ‘ndi cumandaru.
Pòvara Italia a chi mani ‘ncappasti,
‘sti sciagurati ti mìsaru a’ gogna:
non c’è cchjù tempu ‘i pèrdari, fratelli,
cambiari ‘stu sistema ‘ndi bisogna.
Jutàmu cu’ cuscenza e caritati
cu’ mu lavura ‘ndavi l’intenzioni:
cridìtimi non c’è cosa cchjù bella,
‘nci vonnu ‘i fatti prima ‘i l’orazioni.
E’ veru ca cu’ zzappa tira ‘a cìnghia
pecchì lu pani so’ pìgghja a cridenza,
però la sira ‘n paci si riposa
ca lu Signuri è grandi e a tutti penza!
Domenico Caruso
S. Martino di Taurianova (R.C.)
|