‘U rivòggiu da Passioni
di Domenico Caruso
5
Giuda c’avìa lu cori tradituri
ora venìa e penzava li dinari.
Ma mo’ penzamu: tutti i peccaturi
Cristu no’ dassa modu pe’ sarvari.
A li tri uri Cristu jiu a pregari,
a la passioni soi già stava accortu;
principiau a chid’ura di penari,
quandu ‘i Getsemi arrivau all’ortu.
6
L’Eternu Patri si misi a pregari,
n’àngialu ‘nci calava pe’ cunortu;
vidìa càlici, cruci e cosi amari,
l’Eternu Patri già lu vozzi mortu.
A li quattr’uri Cristu standu all’ortu,
la so’ Passioni penzava e vidìa:
penzava all’agonia, quasi era mortu,
sudava sangu e la terra abbundìa.
7
E li Giudei ‘nci stàvanu attornu,
avanti a jìdi Giuda già venìa.
Li patimenti furu tutti ‘n tortu,
o peccaturi, li patìu pe’ ttia.
A li cinc’uri Cristu già vidìa
a Giuda avanti la turba arrivatu;
Giuda lu basa e a li Giudei dicìa:
- Pigghjàti a chistu chi v’haju mostratu. -
8
Ma li Giudei cascaru ’nta la via,
quandu lu nomi ‘i Jesu è palisatu.
Cristu li guarda e moriri volìa,
pemmu paga d’Adamu lu peccatu.
A li sei uri Cristu fu ligatu
mani darretu e la turba s’ammassa:
Giacumu e Petru l’hannu ‘bbandunatu,
San Gianni chi lu segui no’ lu dassa.
9
Cu’ cordi e cu’ catini è trascinatu
e fu portatu a lu palazzu d’Anna;
da Marcu po’ fu statu schiaffiatu,
sputatu ‘n facci e ‘n tortu la cundanna.
A li sett’uri la turba s’affanna,
Cristu no’ poti cchjù ch’è stancu e lassu;
grida la turba pemmu si cundanna,
e si cundanna ’e mani di Cafassu. |